Buna tuturor si bine ati venit pe acest blog special creat in scopul prezentari unor servicii, dar si pentru a propune o solutie de calitate si durata. Prin acest blog, incepand cu acest articol imi propun sa ofer celor ce cauta mai multe informatii despre aceasta arta nemuritoare a fierului forjat. Imi propun pe langa aceasta sa va prezint toate proiectele realizate si care vor urma sub semnul FerArt Romania. Aici spre deosebire de blogul ferart.hi2.ro acesta va contine pe langa articolele din blogul oficial, va fi si un loc in care orice parere, sugestie venita din partea celor care vor vizita blogurile va fi luata in considerare si adaugata. Aici poti sa iti lasi parerea despre proiectele realizate de FerArt pana in pezent. Aceste doua bloguri au fost creata in tocmai pentru cei ce cauta informatii despre proiectele FerArt si nu numai. Modul de realizare al unei lucrari, timpul, dar si materii prime folosite cu imagini poate chiar si videodemonstratii de realizare a unor elemente.
Si in afara de aceasta va propun o istorie a ceea ce inseamna Fierul Forjat. Aceasta arta ce dainuie de mii de ani. Mesteri desavarsiti pot crea adevarate capodopere de arta speciale din acest material descoperit acum miliarde de ani in urma.
Epoca fierului a însemnat dezvoltarea sculpturilor antropomorfe, cum ar fi războinicul din Hirschlanden, și statuia din Glauberg, Germania. La începutul epocii fierului, artiștii din cultura Hallstattpreferau desenele geometrice și abstracte, fiind probabil influențați de legăturile comerciale pe care le aveau cu Orientul Mijlociu.
Stilul artistic al culturii La Tène din Franța era mai complex și prezenta mai multe linii curbe. Această cultură s-a dezvoltat în Europa la sfârșitul Epocii Fierului și își avea centrul în valea Rinului. Clasele conducătoare par să fi încurajat ostentația și influențele Clasice, cum ar fi cupele de bronz care dovedesc obiceiul de a bea vin. Mesele luate în grup erau o parte importantă a societății Celte din acea perioadă, și o mare parte din arta lor era exprimată prin farfurii, cuțite, oale și cupe. Potcoavele cailor și armele erau de asemenea bogat ornamentate. Deși monedele din această perioadă sunt copii de slabă calitate ale monedelor grecești și romane, stilul artistic celtic, mai exuberant, este clar vizibil.
Vestitul mormânt de la Waldalgesheim, în zona Rinului conține multe exemple de artă aparținând civilizației La Tène, ca de exemplu o carafă de bronz și plăci de bronz cu figuri umane ștanțate. Multe piese prezentau forme curbe, organice.
În mare parte din vestul Europei, anumite elemente din această perioadă au supraviețuit în arta și arhitectura coloniilor romane. În zona unde influența romana a lipsit ca de exemplu în Irlanda șiNorthumbria, arta din epoca fierului a continuat și după sfârșitul acestei perioade.
Prin caldura fizica ce o emana din cuptoarele acelea imense poate iesi bineinteles cu ajutorul unor maiestri, la fel ca si in cazul sticlei, adevarate opere de arta cu o durata de viata infinita, in cazul fierului. Creindu-ti chiar si in propriul camin un loc in care bunul gust si aspectul vor fi remarcate in principal. Aici nu incerc sa conving pe nimeni sa foloseasca serviciile oferite, insa propun bunul gust special si nemurirea in curtea si caminul propriu. Un lucru pe cat de rece ca materie si aspect pe atat de cald la privit, creind totdeauna o senzatie de ceva nou si transparent.
Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conducător de căldură și electricitate, ductil și maleabil, și solid la temperatură obișnuităIn tabelul periodic al elementelor 80 % sunt metale, unde însă trebuie aminntit că trecerea de la categoria metale la nemetale nu se produce brusc ci treptat fiind o serie de elemente de tranziție între cele două categorii numite semimetale.
Proprietatea metalelor de a fi buni conducători de electricitate se datorează structurii atomice a lor, având electroni liberi care la apariția unei diferențe de potențial vor avea o mișcare dirijată.
Forjarea este termenul pentru deformarea metalului folosind forțe de compresiune. Forjarea la rece este realizată la temperatura camerei sau la o temperatură apropiată de cea a camerei.Forjarea la căldură extremă se realizează la temperaturi înalte, care fac metalul mai ușor de deformat fără să se ajungă la ruperea (distrugerea) lui. Forjarea la cald se realizează la temperaturi între temperatura camerei și temperaturi înalte de forjare. Piesele forjate pot fi clasificate după mărime de la 2 cm până la 170 tone pe metru. Piesele forjate necesită prelucrare în continuare pentru a se obține piesa finită.
Metalul prelucrat prin forjare este mai rezistent decât cel obținut prin turnare sau cel din piesele prelucrate pe mașini unelte. Aceasta se datorează curgerii grăunților în urma forjării. Pe măsură ce metalul este presat (lovit), grăunții se deformează și urmăresc forma piesei, astfel încât aceștia își pastrează continuitatea în secțiune. Unele tehnologii moderne beneficiază de avantajul acestui raport mare între rezistență-sarcină.
Multe metale sunt forjate la cald, dar fierul și aliajele feroase sunt aproape întotdeauna forjate la căldură extremă. Aceasta din două motive: dacă vor fi tratate termic prin călire, materialele dure ca fierul și oțelul ar deveni extrem de greu prelucrabile, în al doilea rând oțelul poate fi durificat prin alte mijloace decât prelucrarea la cald, astfel încât este mai economică forjarea la cald față de tratamentul termic. Aliajele care sunt pretabile la călirea prin precipitare, precum majoritatea aliajelor de aluminiu și titan, pot fi, de asemenea, forjate la cald în loc să fie tratate termic. Celelalte materiale trebuie să fie durificate pirntr-un proces propriu de forjare.
Forjarea la căldură extremă este definită ca prelucrarea metalului peste temparatura sa de recristalizare. Principalul avantaj al forjării la căldură extremă este faptul efectele tensiunilor de durificare din metalul deformat sunt anihilate prin procesul de recristalizare.
Forjarea la rece este definită ca prelucrarea metalului sub temperatura sa de recristalizare, dar, de obicei, la o temperatură apropiată de cea a camerei.
Există multe, diferite și disponibile modalități de forjare, totuși acestea pot fi grupate în trei mari categorii:
Stilul artistic al culturii La Tène din Franța era mai complex și prezenta mai multe linii curbe. Această cultură s-a dezvoltat în Europa la sfârșitul Epocii Fierului și își avea centrul în valea Rinului. Clasele conducătoare par să fi încurajat ostentația și influențele Clasice, cum ar fi cupele de bronz care dovedesc obiceiul de a bea vin. Mesele luate în grup erau o parte importantă a societății Celte din acea perioadă, și o mare parte din arta lor era exprimată prin farfurii, cuțite, oale și cupe. Potcoavele cailor și armele erau de asemenea bogat ornamentate. Deși monedele din această perioadă sunt copii de slabă calitate ale monedelor grecești și romane, stilul artistic celtic, mai exuberant, este clar vizibil.
Vestitul mormânt de la Waldalgesheim, în zona Rinului conține multe exemple de artă aparținând civilizației La Tène, ca de exemplu o carafă de bronz și plăci de bronz cu figuri umane ștanțate. Multe piese prezentau forme curbe, organice.
În mare parte din vestul Europei, anumite elemente din această perioadă au supraviețuit în arta și arhitectura coloniilor romane. În zona unde influența romana a lipsit ca de exemplu în Irlanda șiNorthumbria, arta din epoca fierului a continuat și după sfârșitul acestei perioade.
Prin caldura fizica ce o emana din cuptoarele acelea imense poate iesi bineinteles cu ajutorul unor maiestri, la fel ca si in cazul sticlei, adevarate opere de arta cu o durata de viata infinita, in cazul fierului. Creindu-ti chiar si in propriul camin un loc in care bunul gust si aspectul vor fi remarcate in principal. Aici nu incerc sa conving pe nimeni sa foloseasca serviciile oferite, insa propun bunul gust special si nemurirea in curtea si caminul propriu. Un lucru pe cat de rece ca materie si aspect pe atat de cald la privit, creind totdeauna o senzatie de ceva nou si transparent.
Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conducător de căldură și electricitate, ductil și maleabil, și solid la temperatură obișnuităIn tabelul periodic al elementelor 80 % sunt metale, unde însă trebuie aminntit că trecerea de la categoria metale la nemetale nu se produce brusc ci treptat fiind o serie de elemente de tranziție între cele două categorii numite semimetale.
Proprietatea metalelor de a fi buni conducători de electricitate se datorează structurii atomice a lor, având electroni liberi care la apariția unei diferențe de potențial vor avea o mișcare dirijată.
Forjarea este termenul pentru deformarea metalului folosind forțe de compresiune. Forjarea la rece este realizată la temperatura camerei sau la o temperatură apropiată de cea a camerei.Forjarea la căldură extremă se realizează la temperaturi înalte, care fac metalul mai ușor de deformat fără să se ajungă la ruperea (distrugerea) lui. Forjarea la cald se realizează la temperaturi între temperatura camerei și temperaturi înalte de forjare. Piesele forjate pot fi clasificate după mărime de la 2 cm până la 170 tone pe metru. Piesele forjate necesită prelucrare în continuare pentru a se obține piesa finită.
Metalul prelucrat prin forjare este mai rezistent decât cel obținut prin turnare sau cel din piesele prelucrate pe mașini unelte. Aceasta se datorează curgerii grăunților în urma forjării. Pe măsură ce metalul este presat (lovit), grăunții se deformează și urmăresc forma piesei, astfel încât aceștia își pastrează continuitatea în secțiune. Unele tehnologii moderne beneficiază de avantajul acestui raport mare între rezistență-sarcină.
Multe metale sunt forjate la cald, dar fierul și aliajele feroase sunt aproape întotdeauna forjate la căldură extremă. Aceasta din două motive: dacă vor fi tratate termic prin călire, materialele dure ca fierul și oțelul ar deveni extrem de greu prelucrabile, în al doilea rând oțelul poate fi durificat prin alte mijloace decât prelucrarea la cald, astfel încât este mai economică forjarea la cald față de tratamentul termic. Aliajele care sunt pretabile la călirea prin precipitare, precum majoritatea aliajelor de aluminiu și titan, pot fi, de asemenea, forjate la cald în loc să fie tratate termic. Celelalte materiale trebuie să fie durificate pirntr-un proces propriu de forjare.
Forjarea la căldură extremă este definită ca prelucrarea metalului peste temparatura sa de recristalizare. Principalul avantaj al forjării la căldură extremă este faptul efectele tensiunilor de durificare din metalul deformat sunt anihilate prin procesul de recristalizare.
Forjarea la rece este definită ca prelucrarea metalului sub temperatura sa de recristalizare, dar, de obicei, la o temperatură apropiată de cea a camerei.
Există multe, diferite și disponibile modalități de forjare, totuși acestea pot fi grupate în trei mari categorii:
- tragere (întindere): mărirea lungimii, micșorarea secțiunii transversale
- aplatizare (refularea): micșorarea lungimii, mărirea secțiunii transversale
- presarea materialului în matrițe închise compact: producerea curgerii multidirecționale a materialului
Procesele obișnuite de forjare includ: laminare, swagging, zimțare, forjare în matriță deschisă, forjarea în matriță prin imprimare, forjarea cu presare, forjarea la cald automată și refularea (aplatizarea) materialului.
Prin fier din orice unghi ai privii mereu vei descoperi ceva nou. Ceva ce iti da o stare de nemurire. Si dupa aceasta scurta lectie de istorie a metalului si a fierului forjat, un inceput de fapt al ceea ce se numeste fier forjat. O arta, asa cum am mai zis, nemuritoare si plina de inprevizivil. Asadar totodata si un inceput al FerArt - Arta Fierului nemuritor prin acest blog special de prezentare. O arta nascuta asadar din viata de zi cu zi a omului.
sursa de inspiratie: wikipedia.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu